06.09.2017 – REGULA MONAHALĂ A SFÂNTULUI TEODOR STUDITUL

Sfântul Teodor Studitul,personalitate de seamă a literaturii post-patristice s-a născut la Constantinopol,în anul 759,din părintii Fotin și Teoctista. A primit o educatie aleasa, atât intelectuală cât si creștină.

A fost instruit în gramatică,dialectică,retorică,filosofie și teologie. A fost ucenic al Sfântului Platon,egumenul Mănăstirii Studion dibn capitala imperiului. I-a luat locul ca staret în anul 787,după ce fusese hirotonit preot cu șapte ani înainte. Statornicia sa morală și conflictele cu iconoclaștii i-au adus trei exiluri,trecând la cele veșnice în 826. a rămas în coștinta bisericii ca un organizator al vieții monahaledin Imperiul Bizantin. Principiul de bază al vieții chinovialeîl constituia dictonul,,ora et labora” .Bineânțeles,nu este vorba de ceva nou,ci de o aplicare contemporană a învațăturilor patristice răsăritene,având ca fundament,printre alții,pe Sfinții Vasile cel Mare,Maxim Mărturisitorul și Ioan Scărarul. A avut și un rol important în lupta împotriva iconoclaștilor,lucrările sale în acest sens fiind evocatoare.Călugării nu mai înțelegeau corect voturile monahale,se mutau dintr-un loc în altul,unii chiar erau stăpâniți de iubirea de argint si de lume. Era necesară astfel o reînviere a spiritului monahal asa cum a fost lăsat de marii reprezentanti ai Bisericii,lucrare pe care a îndeplinit-o într-un mod extraordinar.

Starea de fapt a impus numirea unor duhovnici si supraveghetori,cu care el ținea permanent legatura. Se adresa de trei ori pe săptămână calugărilor prin celebrele sale cateheze sau cuvântari,în care expune principiile vietii monahale. În limba română,s-a realizat o singura traducere partială a acestor  cuvântări,facută de către Episcopul Filaret al Râmnicului,în anul 1784,reeditată în 1940,apoi în 1994.

Obiecticvul cuvântărilor duhovnicești,mici ca întindere îl constituie respectarea rânduielii și angajamentelor monahilor,cu accent pe sărăcie. Sfântul Teodor Studitul condamnă păcatele,,mărunte”opuse virtuții sărăciei de bunavoie:împodobirea,tunderea scurta a părului,purtarea accesoriilor,alegerea unor haine deosebite. Sfântul Teodor Studitul cere monahilor multă priveghere și păzirea de lucrarea diavolului ce nu doarme niciodată și necontenit caută să-l piardă pe om. În cuvatul 18 își manifestă sentimentul de teamă privind înfricoșata judecată a lui Dumnezeu. Îndemnurile la nevoință sânt perisitenteîn cuvântul 23 și evidențiază iubirea Marelui Teodor pentru monahii săi,pe care-i voia buni viețuitori în vederea dobândirii fericirii veșnice. Îi invață ca mai întâi să slijească lui Dumnezeu în cele dohovnicești,dar să aibă grijă și de slujbele trupești :,,Cu gura lăudați pe Dumnezeu,iar cu limba grăiți adevărul. Cu mâinile lucrați cât puteți numai cele de folos. Trupul vostru sa fie sfânt,iar mădularele voastre,mădulare ale lui Hristos”. Adevărații ucenici ai lui Hristos sânt sstfel cei ce trăiesc în pace,dragoste,unitate,păzind poruncile lui Dumnezeu. Iar,pentru a face aceasta,este nevoie de citirea cărților  ziditoare de suflet,îndeosebi a Sfintei Scripuri.

Sfântul Teodor Studitul a îndrumat și îndrumă și în zilele noastre,prin intermediul cuvântărilor sale,multimea de oameni ce și-au închinat viața lui Dumnezeu. El a creionat,prin operele sale,liniile unei teologii monastice simple și practice,reânviind principiile generale ale vieții chinoviale într-o perioadă în care ele fusesera date uitării. Din cuprinsul catehezelor rezultă obligativitatea respectării poruncilor dumnezeiești,a tuturor cuvintelor Mântuitorului ce îndreaptă comportamentul omului. Ele,catehezele se adresează în mod special celor ce au ales calea călugăriei,dar se pliazaă foarte ușor și pe personalitatea clerului din zilele noastre,putându-l modela prin extraordinarele învațături și sfaturu cuprinse în ele. La fel,credincioșii simplii se pot îmbogăți duhovnicește prin citirea lor. Diferența constă în aceea că monahii nu se căsătoresc și se cuvine ca ei sa dobandească virtuțile în mod desăvârșit. Scrise de peste un mileniu,aceste cuvântări duhovnicești ale Sfântului Teodor Studitul au o valuare deosebită pentru tot creștinul. Prin ele se poate redescoperi adevăratul raport dintre părintele duhovnicesc și fiu,dintre dascăl și învățăcel,mai ales acum,într-o perioadă în care libertatea a devenit pentru multi libertinaj,iar noțiunile de ascultare și bună-cuviință nu-și mai găsesc locul într-o societate așa zisă modernă.

BIBLIOGRAFIE

  1. Pr Prof Vasile Gordon,Două nume reprezentative ale catehezei postpatristice:Sfântul Teodor Studitul(759-826) și Sfântul Simeon Noul Teolog(949-1022),în vol Introducere în Catehetica ortodoxă,Editura Sophia,București,2004
  2. Pr Drd Mihail Voicescu,Locul și importanța monahismului în viața Bisericii,după Sfântul Teodor Studitul,în Studii Teologice,seria 2-a,nr 5-6/1984.
  3. Pr Dr Constatin Băjău,Patrologie și literatură postpatristică,Craiova,2013,
  4. Andrei,Episcopul Alba Iuliei,Dascăali și învățăcei,în vol Sfântul teodor Studitul,Cuvântări duhovnicești,text reprodus după ediția tipărită de Episcopia Alba Iulia,1994,Apologeticum,2004

Pr. Alexandru Florin Sichim


Atasate la articol:

Sf Teodor Studitul
Sf Teodor Studitul


Comments are closed.