Dacă în celelalte Taine Hristos este prezent în chip nevăzut prin lucrarea Sa, în Euharistie este prezent prin însuşi trupul şi sângele Său sub chipul pâinii şi al vinului după cum reiese din rugăciunile rostite la primirea Sfintei Euharistii ,, Cred Doamne şi mărturisesc…. Părintele Stăniloaie ne spune că ,, Hristos este prezent real cu trupul şi cu sângele Său jertfit şi înviat în Euharistie, pentru că numai prin aceasta putem muri şi învia şi noi împreună cu El; şi numai prin această moarte şi înviere îmtreună cu Hristos, devenim părtaşi vieţii veşnice”, iar Sfântul Ioan Gură de Aur aratând importanţa Euharistiei ca prezenţă reală a lui Hristos arată că ,, Prin aceasta ne şi mântuieşte şi ne şi învaţă prin aceiaşi Sfântă Masă”.
Domnul este prezent cu trupul şi sângele Său în Euharistie iar prefacerea pâinii şi a vinului este o mare taină pentru noi. Acest lucru reiese din rugăciunea euharistică din Liturghia Sfântului Ion Gură de Aur care culminează în cererea ca Dumnezeu să ,,prefacă” darurile cu Duhul Său cel Sfânt”. Ele reprezintă elementele fundamentale pentru susţinerea trupului omenesc iar prin ele Hristos Însuşi ni se dă spre viaţa veşnică ,, Cel ce mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu are viaţă veşnică, şi Eu îl voi învia în ziua cea de apoi” ( Ioan, 6, 54 ).
Sfânta Euharistie este taina şi jerfa în acelasi timp, instituită de Mântuitorul Hristos. Prin ea, sub forma pâinii şi a vinului, după rugăciunea de invocare a Sfântului Duh, se oferă credincioşilor însuşi Trupul şi Sângele Domnului (Ioan 6, 55-57; I Cor. 10, 16). Ea nu poate fi săvârşita decât de preotul cu succesiune apostolică, în virtutea Harului primit de la Mântuitorul prin Sfinţii Apostoli.
Euharistia poate fi săvârşită numai în prezenţa poporului lui Dumnezeu, popor constând din întâistatător (episcop, preot), alţi slujitori ai treptelor bisericeşti dacă este posibil, şi mai cu seamă din laici. Aşa cum ne spune Părintele Bulgakov, există în orânduirea canonică a Bisericii Ortodoxe un indiciu limpede ce sugerează unitatea principială a comunităţii întregi în Euharistie: la un singur altar poate fi săvârşită în fiecare zi numai o singură Euharistie, după cum orice preot poate săvârşi Liturghia numai o singură dată pe zi.
Pentru pregătirea Sfintei Euharistii credincioşii aduc la sfântul altar înainte de începerea dumnezeieştii Liturghii prescuri la care adaugă pomelnice cu numele celor care trebuie pomeniţi. Pentru fiecare nume preotul desprinde o părticică din prescură şi o pune pe discul euharistic sub ,,Agneţul” ce urmează să fie sfinţit mai târziu, el singur ca Trup al lui Hristos. Părticelele pentru pomenirea celor vii şi a celor adormiţi aranjate sub agneţ sunt puse după împărtăşirea poporului, în potir îmbibându-se de sângele lui Hristos care iartă şi mântuieşte.
Pentru Sfânta Împărtăşanie Biserica ne învaţă la pregătirea după rânduială prin curăţenie, post şi mărturisirea păcatelor. Pregătirea pentru Sfânta Împărtăşanie constă din: mărturisirea păcatelor, împăcarea cu toţi, înfrânarea de la orice poftă, citirea pravilei pentru împărtăşanie. Credincioşii se împărtăşesc afară din Altar, în faţa uşilor împărăteşti, după ce se împărtăşesc sfinţiţii slujitori, anume atunci când răsună chemarea: ,,Cu frică de Dumnezeu, cu credinţă şi cu dragoste să vă apropiaţi!”. Bolnavii pot fi împărtăşiţi de preot afară din biserică, adică la casele lor sau la spital, cu părticele din Sfântul Trup, sfinţit anume pentru acest scop în joia Patimilor şi păstrat în Altar, în chivotul de pe Sfânta Masă.
Euharistia închipuie Cina cea de taina, întreaga viaţă şi îndeosebi moartea Domnului pe cruce, prin care ne-a adus viaţa adevarată şi pe care ne-o împărtăşeşte şi azi prin Sfânta Cuminecatură Hristos ca cel ce se jertfeşte pentru noi pentru ca noi să primim jertfa Sa prin care El locuiește în noi făcându-ne hristofori (Ioan 6, 56). Scopul Sfintei Euharistii este unirea cu Hristos ca prezenţă reală în noi. Sfinţirea credincioşilor are loc după împărtaşire şi rostirea numelui fiecărui credincios când Hristos locuieşte în noi şi noi îl primim pe ,,Cel ce se mănâncă pururea şi niciodată nu se sfârşeşte”. Sfântul Evanghelist Ioan la începutul Evangheliei Sale (Ioan 6, 53) întăreşte acest adevăr prin cuvintele: ,,Cel ce mănâncă Trupul Meu şi bea Sângele Meu rămâne întru Mine şi Eu întru el’’, arătând că numai împărtăşirea cu Trupul şi Sângele lui Iisus dă omului posibilitatea trăirii reale a Cuvântului revelat şi a mântuirii.
În încheiere lăsăm cuvintele protopresbiterului Stefanos să grăiască despre importanţa Sfintei Euharistii în viaţa noastră: ,,Darurile lui Dumnezeu se găsesc în fiecare Biserică ortodoxă în care se continuă jertfa nesângeroasă a Fiului lui Dumnezeu, Care a săracit pentru noi, S-a golit pe Sine, adică cerurile şi a luat chip de rob. Pentru acestea toate, şi noi clerici, monahi şi mireni, milioane de creştini ortodocşi, cu o gura şi cu o inimă, sa-I mulțumim şi să preamărim veşnicul şi preacinstitul şi de mare cuviinţă numele lui Dumnezeu ”.
Pr. Elisei Drăghia,
Parohia Steic, Protoieria Tg. Jiu Sud