Mitropoliţii Olteniei, Firmilian şi Nestor, se numără printre cei care îmbracă istoria neamului nostru cu slove de aur, împlinind peste veacuri dorinţa nestrămutată a sufletului după cele duhovniceşti. Adevăraţi „bărbaţi iluştri” ai Bisericii Olteniei şi neamului nostru, cei doi au străbat umăr lângă umăr „timpul şi spaţiul, faptele şi împlinirile lor fiind vii şi luminoase pentru orice cleric şi credincios român. Au rămas memorabile până în ziua de astăzi învăţăturile şi faptele lor pilduitoare, pline de înţelesuri duhovniceşti. Rânduiţi de Dumnezeu în lucrarea sfântă a Biserici şi a patriei noastre, Ei au adus cu prisosinţă contribuţia la împlinirea chemării lor arhiereşti pentru care au fost investiţi de Duhul Sfânt în această treaptă înaltă. Încă de la începutul activităţii lor pastorale, Ei au lucrat cu iscusinţă vrednică de laudă, semănând cuvântul lui Dumnezeu, cu timp şi fără timp, în inimile preoţilor, monahilor şi credincioşilor olteni. Fără să uite grija faţă de „casa Domnului”, ei au ridicat biserici şi mânăstiri, pecetluindu-le în tradiţia ortodoxă a vechilor rânduieli bisericeşti şi monahale” (1).
Dicționarul dedicat teologilor români, alcătuit de părintele profesor dr. Mircea Păcurariu, menționează studiile lui Nicolae (Firmilian) Marin, care, între anii 1914-1923 și slujirea ca diacon la Catedrala Episcopală din Galați, în perioada 1920-1924 (2). Pr. prof. Alexandru Moraru amintește fugitiv că viitorul mitropolit al Olteniei „a urmat Seminarul «Sf. Andrei» din Galați“ și că a fost „diacon la Catedralele Eparhiale din Galați și București” (3). Tot pe scurt ne-am referit și noi la perioada prezenței sale în Galați, în materialele dedicate absolvenților de renume ai Seminarului „Sf. Apostol Andrei“ din orașul de pe Dunăre (4). În fine, autorii notei biografice din masivul volum dedicat ctitoriilor domnești și ale ierarhilor din Țara Românească fac succinte referiri la școlarizarea în Seminarul din Galați a viitorului mitropolit, fără să amintească și de slujirea sa ca diacon la Catedrala Eparhiei Dunării de Jos: „Cu ajutorul mătușilor sale de la Mănăstirea Rătești este trimis la Galați, în toamna anului 1914, la seminarul teologic. Datorită războiului, a fost nevoit să se reîntoarcă în comuna natală, unde a revenit la ocupațiile țărănești ale părinților. În această perioadă, mătușa sa, maica Ambrozia, a încredințat pe nepotul său starețului Mănăstirii Ciolanu, arhimandritul Eftimie Georgescu-Obrocea, de unde a primit rasa și scufia de frate. Paralel și-a continuat studiile la Seminarul teologic din Buzău“. După ce amintesc de episodul hirotonirii ca ierodiacon, în 1920, cei doi autori adaugă: „Paralel și-a continuat studiile la Seminarul din Galați, pe care l-a absolvit în 1923” (5).
Note:
- IPS Dr. Irineu Popa, „Cuvânt înainte”, la vol. Teologie şi slujire pastorală în viaţa şi opera Mitropoliţilor Firmilian Marin şi Nestor Vornicescu, coord. Diac. asist. dr. Ioniţă Apostolache, dr. Lucian Dindirică, Ed. Mitropolia Olteniei, Craiova, 2014, p. 4.
- Pr. prof. dr. MIRCEA PĂCURARIU, Dicționarul teologilor români, ediția a doua, Ed. Enciclopedică, București, 2002, p. 272.
- ALEXANDRU MORARU, Biserica Ortodoxă Română între anii 1885-2000, vol. III, tom. I, Ed. IBMBOR, București, 2006, p. 185.
- Pr. EUGEN DRĂGOI, Absolvenți de renume ai Seminarului „Sfântul Apostol Andrei“ (1864-2004), în vol. „Tradiție și secularizare în viața Seminarului Teologic“, Ed. Episcopiei Dunării de Jos, Galați, 2004, p. 119-120; IDEM, Absolvenți de renume ai seminarului, în vol. Pr. drd. LUCIAN PETROAIA, Pr. EUGEN DRĂGOI, Pr. COSTEL BULGARU (coord.), „Seminarul Teologic «Sfântul Apostol Andrei» din Galați, școală a Apostolatului la Dunărea de Jos”, Ed. Episcopiei Dunării de Jos, Galați, 2008, p. 119-120.
- Dr. TOMA RĂDULESCU, Pr. SILVIU CIOCȘAN, Mitropolitul Firmilian Marin (1947-1972), în vol. „Domnitorii și ierarhii Țării Românești. Ctitoriile și mormintele lor“, Ed. Cuvântul Vieții, București, 2009, p. 1160.
Pr. Cristian Grecu