25.07.2019 – SPOVEDANIA PREOTULUI ŞI A CREDINCIOŞILOR (5)

În antichitatea creştină vedem limpede de ce creştinul are nevoie de spovedanie şi acesta este încă unul din acele puncte minunate pe care preotul trebuie să îl facă cunoscut credinciosului. Tertulian este cel care arată de ce este importantă mărturisirea păcatelor pentru iertarea lor: ,, Dumnezeu nu cere mărturisirea păcatelor pentru că nu le-ar şti,ci pentru că mărturisirea lor este un semn de căinţă reală şi de încredere în Dumnezeu şi în preotul care îl reprezintă pe Dumnezeu”.(16)

         Duhovnicul trebuie să asculte şi să înţeleagă,să pună întrebări cu tact în spiritul dragostei şi să evite pătrunderea brutală în intimitatea sufletească,respectând libertatea omului. De foarte multe ori penitentul nu este conştient de gravitatea anumitor păcate, iar duhovnicul îl va ajuta să le descopere, amintindu-i acestuia rugăciunea care precede mărturisirea: ,, Iată ,fiule , Hristos stă nevăzut,primind mărturisirea ta cea cu umilinţă. Deci nu te ruşina,nici te teme ca să ascunzi de mine vreun păcat, ci fără sfială spune toate câte ai făcut, ca să iei iertare de la Domnul nostru Iisus Hristos…”(17). În astfel de situaţii,preotul va da sfaturile utile şi concrete, neoprindu-se la îndrumările generale,încredinţându-l în simţire pe fiul spiritual, că relatia dintre ei este personală şi unică,iar persoana umana a acestuia a ieşit din anonimat şi începe urcuşul duhovnicesc.

         Menţionez că , fiecare mărturisire este unică în felul ei,aşa cum fiecare persoană este unică în fiinţa şi trăirea ei. Ca urmare,epitimiile şi canoanele date de duhovnic, vor fi înţelese de creştin ca un exerciţiu de căinţă şi nu ca o pedeapsă. Paul Evdokimov evidenţiază acest argument spunând despre epitimie: ,, Ea este o doctorie,iar părintele duhovnic caută raportul organic între cel bolnav şi mijlocul de vindecare. Scopul epitimiei este să-l pună pe penitent în nişte condiţii noi,în care nu mai este ispitit de păcat”.

         Foarte importantă este în evoluţia îndreptării păcătoşilor, în scaunul duhovnicesc,zidirea duhovnicească a comunităţii. Astfel,păcatul mărturisit de bună voie va fi sancţionat cu blândeţe, iar cel descoperit prin ascundere, cu asprime.

         Pentru a ajunge la o bună cunoaştere a feluritelor tipologii umane ,cât şi la o înaintată simţire a gravităţii faptei săvârşite ,, Duhovnicului se cere..” , spune Părintele Stăniloaie, „…să fie în stare, prin citirea de cărţi duhovniceşti,prin urmărirea diferitelor procese sufleteşti,prin experienţă,nu numai să dea cu o anumită siguranţă sfaturile cele mai eficiente, ci şi să le argumenteze în faţa penitentului ca acesta să se lase convins şi să le urmeze”.(18 )

         Mărturisirea credincioşilor în numar considerabil, în perioada Triodului, mai exact în ultimele zile ale săptămânii patimilor,reprezintă un fenomen care a luat amploare în ultimii ani de după revoluţie. Asistăm la o marginalizare a celeilalte perioade a anului liturgic bisericesc şi la o încărcare a credinţei oamenilor că numai în această perioadă se obţine foarte bine apropierea de Dumnezeu ,iar iertarea păcatelor are un efect scontat(sperat, presupus). Iată, o problemă majoră care macină Ortodoxia şi minimalizează spovedania la un anumit timp din an. Excluderea acestei practici va fi în permanentă atenţie,înţelegând că nu reducem importanţa sărbătorii Învierii Domnului şi vom arăta credincioşilor că tot ceea ce este făcut superficial( de cele mai multe ori datorită lor în această perioadă) nu îşi va atinge scopul bine delimitat.

         Dreptslăvitorii creştini ai Bisericii Ortodoxe vor primi îndrumarea clară a păstorilor de a lucra la spălarea păcatelor lor în tot timpul anului şi al vieţii,având ca o oglindă în fata lor spusele Sfântului Andrei Criteanul,în perioada Triodului: ,, Trupul mi-am spurcat , duhul mi-am întinat,peste tot m-am rănit,dar ca un doctor,Hristoase,amândoua prin pocăinţă mi le tămăduieşte. Spală-le,curăţeşte-le,Mântuitorul meu,arată-le mai curate decât zăpada”.(19)

         Avându-i ca îndrumători pe Sfântul Grigorie Dialogul şi pe Sfântul Nicodim Aghioritul, parafrazându-i, pot spune că în scaunul duhovniciei, vom învata pe fiecare după starea lor socială,psihică şi religioasă, cum ar fi:

  • pe bărbaţi ,cu sarcini mai grele;
  • pe femei,cautând latura sentimentalului prin evidenţierea lucrurilor plăcute şi uşoare;
  • pe tineri,cu mustrare:
  • pe bătrâni,cu rugăminte plină de bunăvoinţă;
  • pe săraci,cu mângâiere în suferinţe;
  • pe bogaţi,cu temere împotriva mândriei primejdioase;
  • pe veseli,prin a le arăta chinurile care însoţesc osânda veşnică;
  • pe trişti,prin gândirea la răsplata plină de bucurii;
  • pe muncitori,prin nesocotirea îndatoririlor;
  • pe conducători,prin a fi pilde de viaţă bună;
  • pe înţelepţi,prin a căuta continuu ştiinţa lui Dumnezeu;
  • pe cei fără înţelepciune,prin pilde;
  • pe neruşinaţi,prin dojană deschisă şi aspră;
  • pe ruşinaţi,prin amintirea cu blândeţe a propriilor greşeli;
  • pe fricoşi,prin a-i lăuda cu unele din virtuţile lor.

         Lista poate continua,însă pentru o mai bună aprofundare vom studia neîncetat,în funcţie de caz şi solicitare ,experienţa noastră ,îndemnurile Sfinţilor Părinţi şi regulile privitoare la păcate.

                    Cocluzii.

         Apariţia spovedaniei în creştinism, vine ca semn al neascultării. Acesta este motivul căderii în păcat.

         Normele morale şi de drept canonic apar încă de la facerea lumii:,, v.16- A dat apoi Domnul Dumnezeu lui Adam poruncă şi a zis: <<Din toţi pomii din rai poţi să mănânci.   V.17- Iar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci,căci,în ziua în care vei mânca din el, vei muri negreşit!>>”(Facerea ,II.16-17) (20). După ieşirea din starea paradisiacă, încep să se contureze primele reguli de disciplină, întâi prin viu grai( Sfânta Tradiţe), apoi prin scris( Sfânta Scriptură ,toate scrierile Sfinţilor Părinţi).

         Iată cum, mărturisirea,devine încă de la începutul omenirii o necesitate de care creaţia avea atâta nevoie.

         Condiţia esenţială în taina mărturisirii, pentru  eficacitatea ei, adică obţinerea harului iertării prin formula sacramentală respectivă ,, este pocăinţa sinceră şi hotărârea fermă a penitentului de a termina relaţia cu păcatul şi de a începe o viaţă corespunzătoare legii morale divine”.(21)

         Întâlnirea dintre preotul duhovnic şi penitent,cât şi dintre duhovnic-duhovnic,se va concretiza printr-o atitudine de ascultare atentă,caldă,participativă şi profundă,care să creeze un sentiment uman autentic.

         Pentru o experimentare cât mai bună a duhovnicului,cât şi a credinciosului,şi ,totodată pentru o viaţă plină de împliniri în departarea de păcat, recomandăm o trăire intensă şi autentic crestinească,cât şi lecturarea continuă a următoarelor scrieri:

1-Sfânta Scriptură;

2-Spovedania şi Duhovnicia-Pr. Petre Vintilescu;

3-Îndrumarul Duhovnicului-Pr. Eugen Drăgoi;

4-Pravila Bisericească-Ierom. Nicodim Sachelarie;

5-Pidalion- Arhim Zosima Târâla şi Pr. Haralambie Popescu;

6-Scara Raiului-Ioan Scararul;

7-Canoanele Bisericii Ortodoxe-Arhid. Ioan N. Floca;

8-Cartea regulei pastorale- Sfântul Grigorie Dialogul;

9-Carte foarte folositoare de suflet, Sfătuire către duhovnic-Sfântul Nicodim Aghioritul;

10- Despre Preoţie –Sfântul Vasile cel Mare.

            INDEXURI :

(1).Biblia sau Sfânta Scriptură , Editura IBMBOR , Bucureşti, 1994, p.1117.

(2).Idem, p.1120.

(3).Idem,p.1234.

(4).Pr.Prof.Dr. Nicolae D. Necula , Tradiţie şi Înnoire în slujirea liturgică-vol.3 , Editura IBMBOR , Bucureşti 2004  , p.201.

(5).Ioan Scarărul , Scara Raiului , Editura Amarcord , Timişoara 2008 , p.218.

(6).                       ,Despre pocainta, p.172.

(7). Idem(1), p.1376.

(8).Î.P.S. Antonie Plămădeală , Cuvânt către preoţi,  sursa : Internet-2009.

(9).Idem (8).

(10).Mitrop.Hierotheos Vlachos , Psihoterapia Ortodoxă –continuare şi dezbateri , Editura Sofia , Bucureşti 2001 , p.306.

(11).Părintele Porfirie , Antologie de sfaturi şi îndrumări , Editura Bunavestire , Bacău , p.154.

(12). Idem, p.161.

(13).Sf.Grigorie cel Mare , Cartea regulei pastorale , Editura IBMBOR , Bucureşti 1998 , p.69.

(14). Idem , p72.

(15). Idem (1) , p.1282.

(16).P.S. Andrei-Episcop de Alba Iulia , Etapele Tainei Spovedaniei , Sursa –Internet 2009.

(17).Molitfelnic , Editura IBMBOR , Bucureşti 2002 , p.65.

(18).Pr.Prof. Dumitru Stăniloaie , Înnoirea şi sfinţirea credincioşilor în Taina Mărturisirii,după învăţătura Bisericii Ortodoxe , Sursa –Internet 2009.

(19). Triod.

(20).Idem(1) , p.13.

(21).Pr.Petre Vintilescu , Spovedania şi Duhovnicia , Editura Episcopia Ortodoxă Alba Iulia,   Alba Iulia 1995 , p.282.

 

              BIBLIOGRAFIE:

 

  1. Biblia sau Sfânta Scriptură , Editura IMBOR, Bucureşti-1994;
  2. Spovedania şi Duhovnicia , Pr.Petre Vintilescu , Editura Episcopiei Ortodoxe Române Alba Iulia-1995;
  3. Carte foarte folositoare de suflet, Sfătuire către duhovnic. Sfântul Nicodim Aghioritul, Editura Episcopiei Râmnicu Vâlcea;
  4. Cartea Regulei Pastorale , Sfântul Grigorie cel Mare(Dialogul) , Editura IBMBOR,Bucuresti-1996;
  5. Canoanele B.O.R.,note şi comentarii , Arhid.Prof.Dr. Ioan N.Floca , Sibiu-2005;
  6. Scara Raiului, Ioan Scărarul , Editura Amarcord, Timişoara-1998;
  7. Pidalion, Institutul de Arte Grafice ,, SPERANŢA” , Bucureşti –1933;
  8. Îndrumarul Duhovnicului , Pr.Eugen Drăgoi , Editura Episcopiei Dunării de Jos ,  Galaţi-2000;
  9. Molitfelnic , Editura IBMBOR, Bucureşti-2002;
  10. Antologie de Sfaturi şi Îndrumări , Părintele Porfirie , Editura Bunavestire , Bacău;
  11. Psihoterapia Ortodoxă-Ştiinţa Sfinţilor Părinţi , Mitropolit Hierotheos Vlachos , Editura Învierea-Arhiepiscopia Timişoarei, 1998
  12. Tradiţie şi Înnoire în Slujirea Liturgică,vol.3 , Pr.Prof. Dr. Nicolae D. Necula , Editura IBMBOR , Bucureşti-2004;
  13. Elemente de Psihologie Pastorala Ortodoxă , Arhiep. Hrisostom de Etna, Editura Bunavestire , Galaţi-2003;
  14. Psihoterapia Ortodoxă –continuare şi dezbateri , Mitrop. Hierotheos Vlachos , Editura Sofia , Bucureşti-2001;
  15. Tâlcuri noi la texte vechi , Antonie Plămădeală,  Editura Pronostic SRL , Bucureşti 1996;
  16. Tradiţie şi libertate în spiritualitatea ortodoxă, Antonie Plămădeală , Editura Pronostic SRL , Bucureşti-1995;
  17. Liturgica Specială , Pr.Prof.Dr. Ene Branişte , Editura Lumea Credinţei , Bucureşti-2005;
  18. Triod.

 

 

Pr. Gheorghe Marius Drugă,

Parohia Zorleasca, Protoieria Slatina I, Olt

 


Comments are closed.