17.09.2019 – Din învăţăturile Sf. Maxim Mărturisitorul: „Desptre Întruparea Cuvântului” (2)

Întruparea Fiului lui Dumnezeu e un act profund: El ia firea noastră, se face Frate al nostru în Duhul Sfânt, să devenim şi noi fraţi ai Lui, şi fii ai Unicului Părinte Ceresc, în acelaşi Duh cu El, dar în acelaşi timp „aduce cu Sine Treimea şi viaţa – de viaţă făcătoarei Treimi  ne descoperă şi ne împărtăşeşte din Sine viaţa plină de lumină şi de iubire a Preasfintei Treimi” (Pr. Ştefan Buchiu, Întrupare şi Unitate. Restaurarea Cosmosului în Iisus Hristos, Editura Libra, Bucureşti, 1997, p. 43).

Conform învăţăturii Sfinţilor Părinţi, numai prin coborârea Fiului lui Dumnezeu la noi şi prin asumarea de către El a condiţiei umane, natura omenească putea fi înălţată. Drept aceea, „să ne dăm pe noi înşine Domnului în întregime ca să-L primim pe El întreg. Să ne facem dumnezei pentru El. Căci pentru aceasta S-a făcut om, fiind Dumnezeu şi stăpân prin fire” (Sf. Maxim Mătrurisitorul, Ambigua, trad., introd. şi note de pr. prof. dr. D. Stăniloae, vol. 82, E.I.B.M.B.O.R., Bucureşti, 1983, p. 22).

Umanitatea Cuvântului, ipostaziată în El, penetrată de energia Lui, este fundamentul învăţăturii despre îndumnezeirea noastră, aşa de scumpă Sfinţilor Părinţi. Hristos S-a întrupat ca să sfinţească natura umană şi să-i confere posibilitatea îndumnezeirii. Sfântul Atanasie a rezumat astfel această dogmă: „Dumnezeu S-a făcut om pentru ca omul să devină dumnezeu” (Sfântul Atanasie cel Mare, Scrieri, Partea I, Seria Părinţi şi Scriitori Bisericeşti, vol. 15, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1987, pag. 142).

 În opera Sfântului Atanasie cel Mare soteriologia are drept premisă întruparea Cuvântului lui Dumnezeu în vederea răscumpărării umanităţii din greşeala protopărinţilor. Actul în sine al întrupării având o profundă bază ontologică astfel, încât Hristos – Chipul Tatălui, vine la om – chipul lui Dumnezeu. În demersul prezentării  învăţăturii despre mântuire  Sfântul Atanasie cel Mare arată o stransă legătură între soteriologia și hristologia sa. Abordarea hristologiei la Părintele alexandrin, ca şi soteriologia, se bazează pe divinitatea Cuvântului, pe consubstanţialitatea Fiului cu Tatăl, bine ştiind că, dacă Fiul n-ar fi fost Dumnezeu, n-ar fi putut mântui şi îndumnezei pe oameni. Sfântul Atanasie cel Mare spune că în două feluri ne-a dovedit Mântuitorul iubirea Sa de oameni, „pe de o parte, a nimicit moartea şi ne-a reînnoit; pe de alta, fiind nearătat şi nevăzut, S-a arătat şi S-a  făcut cunoscut prin fapte, ca fiind Cuvântul Tatălui, Cârmuitorul şi Împăratul tuturor” (Ibidem).

 

 

Pr. Iulian Diţă


Comments are closed.