Multe din faptele petrecute odinioară precum și oamenii care le-au împlinit sau le-au văzut s-au pierdut în negura timpului. Puține au răzbătut până la noi, unele povestite din generație în generație, dar cele mai multe dintre ele sunt care au fost menționate în scris undeva.
Neavând neapărat conștiința lăsării în urmă a unui document, ci mai mult ca o însemnare pe care să o întâlnească cineva peste ani, rânduriel scrise, însemnările, au fost făcute pe anumite cărți, pe marginea filelor scrise uneori sau pe paginile libere ale coperților.
În acest fel am găsit și eu însemnări ale înaintașilor, unele dintre ele adevărate mărturii sau documente monografice. Aici se înscrie și însemnarea despre modul în care a fost renovată biserica parohială cu hramul Sfinții Trei Ierarhi din satul Foleștii de Jos, comuna Tomșani, județul Vâlcea, după cutremurul devastator din 4 martie 1977. Însemnarea mărturie scrisă de preotul paroh de atunci, Găman Ion, pe interiorul coperții spate a evangheliei bisericii ne dezvăluie fapte care, dacă nu ar fi fost scrise atunci, s-ar fi piersut odată cu generația ce le-a trăit.
Această pagină document are unrmătorul text:
„Spre veșnică pomenire 31 decembrie 1988.
Am venit la această parohie prin transferul aprobat de Consiliul Eparhial în ședința din 30 septembrie 1976, începând cu data de 1 octombrie 1976, de la Parohia Otetelișu, comuna Bălcești, județul Vâlcea. Am fost primit cu bucurie de către enoriași și de către P.C. preot pensionar Diaconu C. Dumitru. Încă de la început am văzut că și aici, ca și la Parohia Otetelișu, voi avea de lucru, adică biserica parohială avea nevoie de restaurarea picturii și consolidare. P.C. preot Diaconu, încă din vremuri înaintate, a vrut să construiască un alt sfânt lăcaș, dar nu s-a putut. Întocmise devizele pentru pictură, dar după rânduiala lui Dumnezeu, după cutremurul din 4 martie 1977, am făcut tot posibilul și cu forme și fără forme am demolat acoperișul, Sfântul Altar și două ziduri din interior dintre naos și pronaos și din față, astfel că biserica aceasta de astăzi nu este cea de odinioară. Unde este Sfânta Masă, acolo a fost zidul Sfântului Altar, iar unde este catapeteasma a fost Sfânta Masă, partea din față s-a prelungit cu o altă mică încăpere, după cum se și vede.
După muncă zilnică de șapte luni împreună cu enoriașii (erau de multe ori peste o sută la zi, de mergea betonul pe câte trei benzi), am reușit ca în luna noiembrie 1977 să terminăm și acoperișul cu tablă. S-a modificat și toată instalația electrică față de cum a fost.
Lucrările de zidărie, fierărie și tehnice au fost efectuate și supravegheate de mine personal, preot Găman Gr. Ion. Tabla a fost pusă de mine fără a pretinde vreo remunerare. Cu greutate în muncă destul de mare în anul 1978 am angajat și lucrările de pictură în frescă executate de pictorul Dinu Petre din București, care după trei ani a adormit în Domnul. S-a împrejmuit cimitirul cum se vede, s-a mărit cu o bucată de teren donată de Vasile Tudorescu. În 1987 am construit șopronul cum se vede. La biserica filială din satul Dumnbrăvești am făcut împrejmuirea, electrificarea și acoperișul din nou cu șiță, biserică fiind monument istoric.
La toate aceste lucrări am fost ajutat continuu de P.C. preot pensionar Diaconu C. Dumitru, Meleancă Ioana, Pantalică Gheorghe și de tot consiliul și comitetul de construcție, de toți meseriașii din parohie și, într-un cuvânt, de toată suflarea din parohie, atât material, bănește, cât și cu muncă voluntară.
Începând cu data de 1 decembrie 1988, am fost transferat la cerere la Parohia Foleștii de Sus, comuna Tomșani, județul Vâlcea, satul meu natal, unde cu ajutorul bunului Dumnezeu, sper să fac și acolo asemenea lucrări.
Pentru ostenelile noastre, ale tuturor ctitorilor acestei parohii, dă-ne, Doamne, sănătate, lungime de zile și ne pomenește când vei veni întru împărăția Ta. Amin.”
Preot Diaconu Dumitru,
Episcopia Râmnicului, Protoieria Horezu,
Parohia Foleștii de Jos, comuna Tomșani,
Județul Vâlcea