09.11.2019 – Familia în Vechiul Testament (1)

În Vechiul Testament nu a existat nicodată o relaţie perfectă între bărbat și femeie. Vechiul Testament nu a încercat niciodată să prezinte într-o imagine prea idealizată, familia. El vine cu exemple relevante în acest sens. Între ărbaţii și femeile Vechiului Testament au existat tensiuni, agitații multe, și de multe ori s-a întâmplat nenorociri în jurul vieții de familie. De multe ori cauzele evenimentelor neplăcute și a tragediilor care se petreceau în cadrul unei familii erau chiar membrii acelei familii. Cele mai multe tensiuni au existat în familiile poligamice. Avraam a avut două soții, pe Sara și pe Agar. După ce Agar a rămas însărcinată apar tensiunile în familia lui Avraam.

Ca în orice societate, familia are la bază unirea bărbatului cu femeia prin actul căsătoriei. În cele două relatări despre crearea omului, femeia apare egală cu bărbatul chiar dacă este numită după bărbat și chiar dacă se menționează că a fost creată ca să-i fie acestuia ajutor pe măsură. Dacă însă în prima relatare a creației femeia nu apare pe un plan inferior, în cea de-a doua relatare ea este menționată la urmă spre a-i fi de ajutor bărbatului. Cartea Facerea vorbește depre fameie însă ca un partener pe măsura bărbatului, de care acesta este atras și pentru care își părăsește chiar propria familie. Cu toate acestea bărbatul o va stăpâni, iar ea va apărea adesea ca numărându-se printre bunurile lui.

Trăind într-o societate eminamente patriarhală, femeia a avut un rol neînsemnat, rolul acesteia se limita doar la sfera casei și a familiei, exceptie făcând doar câteva femei care s-au impus în viața publică. Încă de la început voia lui Dumnezeu a fost ca unirea între bărbat și femeie în vederea procreării să aibă loc exclusiv în cadrul căsătoriei monogame, relatarea creării menționând căsătoria monogamă ca fiind singura care corespunde pe deplin voii lui Dumnezeu.

Faţă de celelate popoare din antichitate, la poporul evreu starea socială a femeii, cu toate că nu era egală cu bărbatul, era cu mult superioar în această privinţă. Ea se numea stăpâna (Baal) ca și soţul său, deoarece sub autoritatea sa erau sclavele. Se bucura ca și bărbatul său de aceeași cinstire din partea copiilor era elogiată pentru calităţile sale și avea dreptul la averea moștenită de la parinţii ei. Onoarea ei era apărată de legea castităţii care o ferea de adulter. În caz că era dezonorată, Legea pedepsea cu uciderea cu pietre pe cel ce săvârșea acest act, sau cu plata a 50 de sicli de argint tatălui său, iar făptașul fiind obligat să o ia de soţie și niciodată să nu dea divorţ de ea. Faptul că mama creștea copiii până la cinci ani și își educa după acea fiicele reprezintă o altă dovadă a poziţiei sale speciale în societatea israelită, rol care confirmă învăţătura superioară a Vechiului Testament. La fel ca bărbatul, femeia afost creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu ca să fie de ajutor acestuia și să formeze amândoi un trup. O consideraţie deosebită acordă profeţii femeii căsătorite care exprimă raportul dintre Iahve și Israel prin imaginea căsătoriei dintre bărbat și femeie. Încălcarea legământului dintre Iahve și poporul său este asemănată cu cel dintre bărbat și femeie.

Statutul şi rolul femeilor în diferite civilizaţii antice, deşi analizate într-un spectru mai larg al lumii, se pare că aveau mai multe asemănări în comparaţie cu diferenţele. Femeia în Egiptul antic se bucura de mai multă independenţă şi drepturi decât femeia israelită sau a altor civilizaţii ale epocii. Cu toate acestea, originalitatea şi superioritatea legislaţiei biblice, uneori sublimă, putem spune fără exagerare constă şi în scopul cu care a fost dată, nu ca în cele mai multe legislaţii vechi, pentru a proteja instituţiile sociale fundamentale, pe cei puternici, ci pentru a proteja drepturile individuale, dreptul persoanei umane şi, implicit ale femeii. Spre deosebire de popoarele din jur, poporul evreu considera că Dumnezeu, în marea Lui înțelepciune, a creat-o pe Eva din coasta lui Adam; a creat-o ființă cugetătoare, făcând-o desăvârșită și întreagă, asemenea bărbatului, adică rațională, capabilă să fie alături de om în toate împrejurările vieții.

Pr. Laurenţiu Nicolea Ceauşu


Comments are closed.